Cartea reprezintă o culegere de eseuri născute din observarea atentă a unei lumi care continuă să plutească în derivă pe apele tulburi ale tranziţiei. Autorul foloseşte metafora sirenelor pentru a desemna ispitele şi spaimele ce pândesc societatea contemporană, un amalgam de ateism practic şi fundamentalism, de formele fără fond, ocultism, paranormal şi sectarism multicolor.